O cunosc pe Cosmina Nicolescu de atâta vreme (din 2012, mai precis), și știu fandacsiile ei atât de bine, încât ezit să le spun decorațiunilor fanteziste pentru păr fascinators, așa cum le e numele, și înclin să le spun mai degrabă fandacsii. Dacă n-aveți timp sau chef de coafor acum pe final de an, o fandacsie de la Cosmina vă scoate din impas foarte rapid.
Noi am vizitat-o înainte de Crăciun, când a avut un open house cu cozonac, prosecco și… canar. Era întuneric când am ajuns pe strada Ștefan Mihăileanu și ne uitam în toate părțile după numerele clădirilor ca să ne asigurăm că ajungem la numărul 28 A, când am văzut pe trotuarul de vis a vis două doamne care mergeau în direcția opusă și erau deja decorate fiecare cu câte o fandacsie. ”Bună seara, știți cumva cum putem ajunge la Cosmina?” ”Blocul din capătul străzii, intrarea de pe dreapta”. Au râs ele, am râs și noi, cu complicitatea feminină care apare atunci când știm cu toatele ce căutăm și de ce.
Cosmina Nicolescu e un personaj hors siècle, gracilă și ca prezență și ca vorbire, o visătoare care a creat un business și impus un alt sens substantivului caragialesc ”fandacsie”. E printre puținii oameni din ziua de azi care au avut de ales între televiziune și un meșteșug de nișă, cu un public care trebuie să fie și educat, și nostalgic, și asumat, și cu simțul umorului și n-au ales televiziunea. Cosmina a ales nișa nișelor…și pentru asta, chapeau bas!
Am revăzut-o live, după foarte multă vreme, la Târgul de Frumos al Oanei Botezatu și ceva îmi spune că va rămâne invitat permanent la edițiile viitoare, pentru că se integrează foarte armonios în acel grup de creatori inimoși și talentați. Am plecat de la standul ei cu două piese și am revenit, câteva zile mai târziu, de curiozitate, să vizitez și atelierul. Și canarul.
A fost singura seară în acest an în care n-am avut telefonul la mine, altfel postarea asta ar fi plină de poze (mai proaste, dar ale mele). Așa, are mai puține, dar mai bune, pentru că sunt făcute de doamna Nistor. De-a lungul anilor, de câte ori am purtat creațiile ei, mai ales în alte țări, am primit tot felul de complimente simpatice. Aici nu mă aștept la așa ceva, dar le port oricum, pentru mine. Pentru bine.
O fandacsie de la Fandacsia înviorează orice ținută. Iar vorbele – scrise sau spuse – ale Cosminei te înviorează pe tine. Nu e vorba despre un accesoriu pe care să-l porți ca să atragi atenția, ci ca să-ți atragi atenția asupra ta, să-ți spui că și în secolul ăsta, cu crocși și uggși, mai e loc pentru eleganță, pentru chic, pentru voioșie.
