Dacă mai aveam nevoie de confirmări pentru zicala ”Truth is in the eye of the beholder”, am mai primit un set la întâlnirea cu acest spectacol nou de la TNB, pe care l-am văzut alături de Andra Nistor, pentru că the ladies mai fac și alte lucruri atunci când nu lunch. Am pornit cu așteptări destul de rezervate, pentru că de la ultimele spectacole la care am venit în București am tot plecat la pauză. Dar am văzut un spectacol solid, cu numai două hibe de exprimare (un ”procedee” în loc de ”proceduri” și ”ne-am despărțit în cele mai bune condiții” în loc de ”în cele mai bune relații”). Da,…
-
-
Wuthering Heights & other stories
Marele merit al celei mai recente ecranizări a ”Wuthering Heights” a fost că m-a trimis înapoi la carte, înainte să văd filmul. Mi-a plăcut Jacob Elordi și mi-a plăcut și că lui Emerald Fennell i-a plăcut Jacob Elordi. Și cam atât. Emerald Fennell spune că filmul este reflectarea lecturii ei, de când avea 14 ani. Nu pot decât să-mi imaginez că avea pe noptieră mai multe cărți pe vremea aia, că le-a citit în paralel, cum mai greșim câteodată, și că filmul ăsta e rezultatul acelei salate. Wuthering Heights. Harry Potter. Great Expectations. Emma. Gone with the Wind. Și niște basme de pe la Frații Grimm. Și, probabil, niște romane…
-
Cynthia Erivo devine Dracula
După un succes extraordinar cu ”The Picture of Dorian Gray”, despre care am scris aici în 2024, și după ”The Strange Story of Dr. Jekyll and Mr. Hyde”, despre care n-am scris și nici n-am auzit mare lucru, regizorul australian Kip Williams revine la Londra cu ”Dracula”, a treia producție de ”cine-theatre” care încheie trilogia sa victoriană. Rolul principal e deținut de Cynthia Erivo, super promovată în ultima vreme datorită variantelor cinematografice ale musicalului ”Wicked” (mărturisesc, n-am văzut niciunul dintre cele două filme și nici nu simt nevoia). Rolul fiind, de fapt, 23 de roluri, la fel ca în cazul lui Dorian Gray, în care Sarah Snook ducea singură spectacolul,…
-
The Tank
Comentează lumea că sunt prea puține filme europene noi care să aibă ca subiect al doilea război mondial. Sunt destul de multe, după umila mea părere, doar că nu sunt la fel de bine promovate ca filmele americane. Chiar atunci când sunt distribuite pe aceleași platforme de streaming. Și, în plus, după sarmale și cozonac și o intervenție militară a Statelor Unite în Venezuela, cine mai are chef de filme cu naziști? Mi-ar fi plăcut să fie așa de simplu și să putem uita eficient acel capitol din istorie. Când zic să putem uita eficient, înseamnă să-l uităm în așa hal, încât să n-avem nicio șansă, vreodată, să-l retrăim. Dar…
-
Nuremberg
Dacă ar fi să fac o listă a filmelor pe care mi-am dorit să le văd toamna asta, ”Nuremberg” s-ar detașa imediat. Nu doar pentru că Russell Crowe apare în rolul lui Hermann Goring, ci și pentru că ”Procesul de la Nuremberg” mi-a marcat copilăria (am crescut între niște oameni care s-au lămurit repede că dacă vrea copilul să vadă sau să citească ceva, nu-i poți sta în cale cu argumente tâmpite gen ”nu e pentru vârsta ta”) și, nu în ultimul rând, pentru că în ultimii doi ani simt tot mai acut că istoria e pe cale să se repete. Când văd un film pe care îmi doresc să-l…
-
Tarantino debutează la Londra anul viitor
Regizorul american Quentin Tarantino a anunțat că va debuta în teatru, la Londra, în West End. Are pregătit deja un text nou, care va intra în producție în primele luni ale anului și care ar putea avea premiera în 2027. Decizia – surprinzătoare pentru un om care și-a construit cariera în cinematografie timp de mai multe decenii – e legată și de planurile sale de relocare în Marea Britanie. Piesa, care nu are încă un titlu, “e scrisă în totalitate, e cu siguranță următorul lucru pe care urmează să-l fac și intrăm în linie dreaptă cu ea în ianuarie.” Tarantino și-a luat o marjă de siguranță, având în vedere că…
